vineri, 18 iunie 2010

Vasile Alecsandri


Pe malul mărei(fragm)
În ceasul trist de noapte, când apriga furtună
Pe marea tulburată, săltInd din val în val,
Se nalţă, se lăţeşte şi vijâie şi tună,
Zdrobindu-se de mal,

Atunci când spaima crudă fiori suflă pin lume,
Când tunetul se poartă vuind din loc în loc,
Când marea frământată s-acopere de spume
Şi norii ca talazuri arunc spume de foc,

Îmi place a sta singur pe-o stâncă dărâmată,
S-aud pe maluri vântul cu groază şuierând,
Să văd pe-ntinsul negru furtuna întărtată
Şi cerul fulgerând...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu